Cele mai dure zile din viata lui Nicu Buceanu: „Imi URLAU talpile de durere”

93

658,8 kilometri. Victorie si record national la 144 de ore. Nimic intamplator insa. Nicu Buceanu a fost un maniac. Un maniac al planificarii: de la mancare, hidratare pana la odihna. A avut totul sub control pe parcursul celor 6 zile cumplite. In 2017 a alergat peste 6000 de kilometri. S-a pregatit fizic ireprosabil. La fel si psihic.

Nicu vorbeste din suflet. E de o sinceritate totala. Asa si alearga. Din suflet. Si o bucatica din suflet si-a lasat-o acolo: in Statele Unite ale Americii, pe bucla de 1 kilometru si 40 de metri din parcul Snyder. Acolo a plans. De 5,6 ori. Acolo s-a rugat la Dumnezeu, iar rugaciunile i-au fost ascultate. Acolo a renascut de fiecare data cand trecea pe langa tricolorul agatat de cort si acolo a aratat ca este un campion. „Ce razboi a fost ! Cand stau si ma gandesc…Au fost cele mai dure zile din viata mea”, spune Nicu in timp ce mananca dintr-o inghetata. Au trecut peste 96 de ore de la incheierea competitiei timp in care a adormit in cada din cauza epuizarii. 37 dintre ore le-a petrecut prin avioane si aeroporturi in drum spre Bucuresti.

Arata fresh insa. E volubil, chiar daca oboseala nu are cum sa fi disparut. aimx.ro a stat de vorba cu Nicu Buceanu timp de doua ore pentru a incerca sa surprinda in cuvinte ISTORIA.

Nicu Buceanu: „Durere, fericire, incredere”

aimx.ro: Se poate descrie in cuvinte durerea pe care ai suportat-o?

Nicu Buceanu: Da! Durerea cea mai mare era atunci cand trebuia sa o iau la alergare din nou. Asta s-a intamplat dupa 48 de ore, atunci cand talpile au cedat. A trebuit sa ma „operez” pe viu. Durerea imi ajungea pana in creier pentru ca in talpa era carne vie. Imi strapungea tot corpul. Efectiv talpile „urlau” de durerea. Exact asa era. In primele 30 de minute de cand reluam alergarea simteam ca alerg pe cioburi. In momentul in care dai de sange, de durere maxima esti tu cu tine. Atunci tu trebuie sa iei decizia daca mergi mai departe sau te opresti. Eu am hotarat sa merg mai departe. Faceam alergare pe calcai, pe pingea sau pe partea exterioara si incercam sa mut contactul pe fiecare parte la un interval de doua ore. In ultimele 40 de ore am simtit o durere cumplita in genunchi. Simteam ca la fiecare pas cineva ma loveste cu ciocanul acolo.

aimx.ro: Ai avut stari de halucinatie?

Nicu Buceanu: Cele mai cumplite momente au fost in cea de-a patra noapte. Aleea parcului avea o latime intre  8 si 12 metri. Era dupa 12 noaptea si hotarasem sa merg pe mijlocul aleii. De la oboseala nu mai mergeam drept, dar voiam sa profit si sa inaintez tot timpul. Faceam doi pasi stanga, doi dreapta si 3 inainte. Era efectiv un mers de betiv. Incepusem sa vad dublu. Deschideam tare ochii si vedeam in loc de copaci statui, iar aleea si restul lucrurilor se dublau sau chiar se triplau. Doua ore am trecut prin astfel de stari. A fost cumplit.

aimx.ro: Mai multa fericire sau durere? 

Buna si grea intrebare….Mai multa fericire. Durerea trece, dar fericirea de la final nu trece pentru ca stii ca ai realizat ceva. Ai muncit si stii ca ai dat totul. Sunt un om care imi place sa dau totul, iar la final fericirea este imensa pentru ca stii ca ai fost corect cu tine pana la final. Erau concurenti care veneau si imi spuneau ca ii roaga membrii familiilor lor, care urmareau pe net ceea ce se intampla, sa ma felicite si sa ma incurajezepe.

„Am castigat dreptul de a ridica mainile in aer. Este un simplu gest, dar cand ridici mainile in aer este ca si cum…E greu de descris. Toate orele de antrenament, cei 6000 mii de kilometri alergati in acest an se sterg. Toate greutatile se sterg.”

Nicu a alergat 658 de kilometri, in timp ce „mosulica”, Brad Compton, de 63 de ani, 622 de kilometri. „A fost razboi cu Brad Compton. Ne-am alergat din prima pana in penultima zi.”

PRIMA ZI: 

„Cand s-a dat startul doua ore am stat in banca mea. „Mosulica” a plecat foarte tare. Dupa 7 ore mi-am cam dat seama cine poate emite pretentii. La 12 ore am preluat conducerea si nu am mai cedat-o pana la final.”

ZIUA A DOUA:

„El avea programul lui de somn. Prima data se culca la 11 noaptea, iar a doua ora de la 4 dimineata. Eu am zis ca trebuie sa fiu undeva la mijloc. In Germania mi-am facut antrenamentele noaptea. Lucram de la 7 dimineata la 7 seara. Dupa aia incepeam alergarea. Noaptea. Doar eu si frontala. Prin padure, pe ceata, ploaie, vant 30,40 de kilometri. M-a ajutat asta foarte mult. Reincepeam batalia la 5 dimineata, in fiecare zi. In cea de-a doua zi am hotarat ca eu sa stau in fata lui si sa-l determin tot timpul sa fie el cel care alearga dupa mine. Efectiv nu-l lasam sa treaca de mine. Nu voiam sa-i dau incredere deloc. Si cand mancam supa alergam. Chiar daca aveam avantaj 20, 25 de kilometri nu voiam sa-l las fizic sa ma depaseasca. ”

Ziua a treia:

„Planul a fost ca el sa nu ma vada deloc. Am schimbat tactica de la a sta in fata lui, dar am tras si eu foarte tare si m-am consumat mult. La un moment dat am simtit nevoia de o pauza, dar m-am rugat la Dumnezeu si de partea cealalta a telefonului am dat de mesajul vocal al lui Vlad Tanase. Imi spunea ca este alaturi de mine si ca bunul Dumnezeu ma va ajuta. Imediat s-a oprit si Brad Compton. A fost ceva incredibil.

Ziua a patra:

„In a patra zi stiam ca are doua portiuni pe care le merge. Planul meu era sa alerg toata tura si sa merg doar o portiune de 50 de metri. In dimineata aceea a aparut langa mine. A inceput o alergare intr-un ritm infernal. Am facut o alergare de vreo 7 ture cot la cot. Si-a dat si el seama ca daca nu face ceva in ziua aia s-a terminat. Dupa a saptea tura s-a asezat pe scaun efectiv ca nu mai putea. Il simteam, il auzeam, dar nu am vorbit deloc in acele momente. Era razboi. Interesul meu era sa nu ma depaseasca niciodata.”

Ziua a cincea:

„Doar dimineata am vorbit. In a cincea zi am avut o conversatie, dar a fost mai mult o testare psihologica. Sa vedem cum stam fiecare. Totul era strategie.”

Ziua a sasea:

„Si-a dat seama ca nu mai are ce face. A fost o zi mai linistita, dar nu a cedat pana la final. O tarie incredibila mai ales pentru varsta lui. La final a venit m-a felicitat si mi-a spus „Oricand,oriunde, daca vrei mai incercam o data.” Eu i-am spus ca facem un dus si-i dam drumul din nou. A ras.:)”

Razboiul dus cu Brad Compton a avut dimensiuni apocaliptice. Totul era calculat la secunda. Nicu nu a dorit sa-i lase niciodata senzatia ca poate macar visa sa recupereze. Nu s-a spalat pe dinti deloc in cele 6 zile. A facut dus o data la 22 de ore. Nu mai mult de 10 minute, dintre care 7 alocate pentru a-si tine picioarele sub apa rece. De multe ori a mancat in alergare. In ultimele 33 de ore nu si-a schimbat tricoul. Totul pentru a nu-i permite americanului sa recupereze nimic.

” Dormeam o singura ora pe noapte. La 4 dimineata. Atunci este momentul critic. Mi-am dat seama ca pot sa castig atunci cand am observat ca il dominam psihic. Orice tactica faceaM imi iesea. Toate zilele acelea a incercat sa ma prinda, dar nu i-am dat niciodata sansa.”

aimx.ro: Ai vrut sa faci record?

Nicu Buceanu: Eu eram setat ca fiecare ora sa o exploatez la maxim. Tot ce inseamna plan, mancare, hidratare. Stiam care este recordul Romaniei. Nu ma interesa asta. Eram prins de batalia cu Compton. Eu sunt foarte multumit ca orice limita se poate depasi. Faptul ca faci un record este un bonus. Este meritul miilor de kilometri petrecuti pe strazi.

Cifrele lui Nicu Buceanu la Icarus Florida Ultra Fest:                                                 

Kilometri alergati: 658,8.

A slabit: 7 kilograme.

Batoane cu proteina: 70

Gatorade: 40 de litri

Apa: 30 de litri

Electroliti: 35 de geluri

Pastile cu sare: 50,60

Magneziu fiole – 30

Nicu Buceanu despre

–  ce i-a dat cea mai mare incredere: „Steagul pe care il vedeam fluturand pe langa casa (asa spuneam corturilor noastre: case),

  • organizare: „A fost exceptionala, fara cusur. Am avut trei feluri de mancare diferite in fiecare zi. Vreau sa-i multumesc lui Claire pentru fiecare mana intinsa de-a lungul celor 6 zile. Vreau sa o felicit ca este o bucatareasa foarte buna. Lui Andrei vreau sa-i multumesc pentru extraordinara organizare a evenimentului. Este un om care inspira prin tot ceea ce face. Este un om care educa prin tot ce spune. Cu siguranta am sa ma mai intorc in AMERICA, poate la un 48 de ore la Icarus. Vreau sa-i multumesc lui Vlad Tanase. Fiecare fraza pe care mi-a adresat-o am sa o pastrez intr-o rama incadrata in culorile Romaniei. Il consider o parte din mine.”
  • viitor: „Am facut acest concurs sa-mi vad limitele umane. Cu siguranta va urma un altul mult mai lung. Astept acel moment in care voi putea sa spun ca nu exista limita umana in tot ceea ce inseamna efortul fizic.”

In exclusivitate pentru aimx.ro Nicu Buceanu a declarat ca urmatoarea mare provocare va fi un concurs multi day de 10 zile. Cel mai probabil va scrie o noua pagina de istorie in 2018.