Marturii din inima Toscanei: Daniel Dumitrascu despre 100km Del Passatore

287

   Ultramaratonul 100km del Passatore pare un concurs special. „Este o competitie la care alergi cu sufletul” spune timisoreanul Daniel Dumitrascu. Alergatorul este la a treia participare. aimx.ro il prezenta luni pe Walter Fagnani, ultramaratonistul care a impresionat din nou. La 94 de ani a ajuns la finishul concursului pentru a 45-a oara (din 46 de editii). Dupa cele doua experiente traite pana acum in inima Toscanei, Daniel pare hotarat sa se intoarca an de an. Daniel poarta cu el o poveste despre „ambitie, putina nebunie si obsesie”.

Daniel Dumitrascu: „La start vezi cei mai fericiti oameni”

Daniel are 35 de ani si este de loc din Timisoara. In 2018 a luat startul pentru a doua oara la 100km del Passatore, o competitie care se desfasoara intre Firenze si Faenza. Organizatorii spun ca este „La piu bella del mondo” :).

Daniel DumitrascuFrumoasa, dar dura. Startul se da la ora 15:00 din piata Santa Maria Nouvela, chiar de langa Duomo. La start vezi cei mai fericiți oameni. Este o fericire pe care o simti doar daca esti acolo… Este insa o cursa dura, dura din cauza temperaturilor ridicate 34 – 36 grade …Din aceasta cauza  am vazut oameni picand din picioare in fata mea, oameni leșinati, multe abandonuri…Este dura din cauza diferenței de nivel. Teoretic ei anunta ca are 918 metri diferenta, dar de fapt sunt 1324. Se aleargă primii 4 km in oras. Apoi incepe urcarea pana la kilometrul 48″, a povestit Daniel Dumitrascu pentru aimx.ro.

„Pe traseu alergi langa sportivi tineri si bine pregatiti, dar si alaturi de batrani de 70,80,90 de ani. Nu alearga cu nici un echipament sportiv special. Nu au niciun ghioZdan in spate. Nu au nicio strategie pusa la punct. Ei doar aleArga… Si o fac foarte bine..Cand ii priveam cu cata seriozitate alearga imi inspirau si mie acel sentiment minunat de a continua si de a nu abandona…”

Daniel Dumitrascu descrie o atmosfera senzationala pe traseu. Organizarea este la nivel inalt.

„Mesele de hidratare sunt din 5 in 5 kilometri. Foarte bine organizate. Cu de toate pe ele: siropuri, sucuri, apa, mancare, prajituri.  Voluntarii sunt minunati. Te incurajează indiferent de nationalitate, etnie, culoare. Traversezi multe comune micute unde locuitorii de acolo si chiar batrani, la ora 2 noaptea, te asteapta cu bratele deschise pentru a te servi cu apa si a-ti da o imbratisare, numindu-te eroul lor…Oameni care nu te cunosc si nu stiu de unde vii, dar iti transmit toata caldura sufleteasca pentru a merge mai departe pana la finish!”, reda Daniel o imagine extraordinara a competitiei.

Alergatorul din Timisoara a avut o cadere psihica la kilometrul 91. A vomitat din cauza suprasolicitarii, dar s-a adunat pentru a nu lasa loc zicalei „m-am inecat ca tiganul la mal”.

„Voiam neaparat sa primesc acesta medalie muncita si sa trec prin poarta cu tricolorul nostru. E un sentiment de nepretuit. Am mai alergat concursuri, dar aici am parte de cea mai intensa traire. Am făcut si anul trecut Del Passatore ..si anul acesta …si doresc sa particip in fiecare an de acum incolo…Aceasta competiție este o competiție de suflet pentru mine. Ma sint ca acasa …La Del Passatore alergi cu sufletul si este extrem de bine organizata” a tinut sa precizeze Daniel Dumitrascu.

 Cine este Daniel Dumitrascu ?

Daniel DumitrascuDaniel nu a castigat Del Passatore. Nici nu intentiona! In urma cu 3 ani iesea insa invingator intr-un „ultra” in care era singurul concurent: o lupta cu propria greutate. Un ultra care a tinut 6 ani si a insemnat 50 de kilograme date jos: de la 126 de kilograme in 2009, la 76, 5 cat are acum. „A fost o perioada foarte grea din viata mea cand ma domina mancarea pe toate planurile. De asta am inceput alergarea. Bineinteles ca regimul a contat la inceput foarte mult. A fost greu, foarte greu…” 

Are doua obiective pentru perioada urmatoare: doreste sa faca baremul pentru a putea participa la Europeanul de 24 de ore de alergare din 2019 si sa participe la celebrul concurs multi-day din desert, „Marathon des Sables!”.

Autor: Vlad Lucian Arhire

Credit Photo: Simone Grassi