De la ura si chin, la placere si performanta. Alergarea prin ochii lui Ingrid Mutter.

De la ura si chin, la placere si performanta. Alergarea prin ochii lui Ingrid Mutter.

posted in: Reportajele AIMX | 0

Intre Ingrid Mutter si alergare nu functiona relatia de prietenie. Nici macar de complezenta. Nu-i placea sa alerge. Cu niciun chip. „Inainte de antrenamentele de tenis trebuia sa dam vreo 10 ture de teren, ca incalzire. As fi vrut sa sar mai mereu peste partea asta. Voiam sa jucam, nu sa alergam!”, dezvaluie Ingrid pentru aimx.ro franturi din cosmarul anilor lasati in urma. Ingrid Mutter a facut 3 ani de tenis, dar din motive financiare a abandonat acest sport. A urmat apoi o perioada in care a practicat karate. Din clasa a noua a renuntat de tot la sport.

Nascuta la Brasov, pe 15 iunie 1992, intr-o familie in care parintii nu se inghesuiau sa faca sport, singurele conexiuni cu miscarea au ramas escapadele pe munte organizate de multe ori de dirigintele ei de la Liceul Andrei Saguna.

MEDICINA, DAR NU CHIRURGIE

   Sa-ti traiesti adolescenta in Racadau ( cartier al Brasovului ) si sa nu te alerge ursul este o performanta. Ingrid nici macar nu l-a vazut. Greu de imaginat. Asta in contextul in care ani la rand televiziunile difuzau imagini aproape seara de seara cu cate un Mos Martin ratacit prin oras in cautare de mancare. Si daca nu a determinat-o ursul sa inceapa alergarea ce altceva o putea face? „Dupa liceu am ramas un an acasa si am invatat pentru admiterea la Facultatea de Medicina. Se intampla in 2012. Cartierul in care am crescut e unul foarte frumos, inconjurat de munti, de padure. Aveam o prietena care alerga si am hotarat sa ies si eu sa fac jogging pentru a ma mai relaxa. Nu prea aveam alte activitati in afara de a invata asa ca alergarea m-a ajutat sa ma mai destind” isi aduce aminte Ingrid.
    Joaca s-a transformat brusc in pasiune. „In prima saptamana  am facut pauza de la alergare doar duminica. Apoi n-am mai ratat nicio zi. La inceput chiar nu am avut probleme. N-am simtit ca am febra musculara sau alte dureri. Ma simteam foarte bine.”
     A fost de bun augur pentru ca Ingrid si-a indeplinit obiectivul: a intrat la medicina, la Cluj. Acolo s-a transformat intr-un fel de „terorista” a caminului prin insistenta cu care isi presa colegele sa iasa la alergare. Acum are 5 ani: atat de facultate, cat si de alergare. La medicina nu si-a ales inca specializarea, dar spune ca exclude chirurgia. In sport a transformat alergarea montana in specialitatea casei. A devenit deja una din cele mai valoroase prezente din concursurile feminine din Romania.

PRIMUL CROS, PRIMA VICTORIE

    „La Cluj am aflat prima data de existenta unor concursuri de alergare. N-am stat mult pe ganduri si m-am inscris. Mi-am spus insa ca trebuie sa ma si antrenez pentru ca nu eram impacata doar cu simpla participare. Cam trei saptamani am pregatit acel cros de 6 km fara insa a-mi imagina ca pot sa vin printre fruntase. La un moment dat in timpul cursei am vazut ca in jurul meu sunt numai baieti, dar mi-am imaginat ca fetele sunt mult mai in fata mea. Stiam ca printre concurente erau multe eleve de la Liceul cu Program Sportiv. Am terminat prima insa , iar pe locurile 2,3,4 si 5 au venit fetele de la Sportiv.” A urmat un concurs de alergare pe Tampa, acasa. L-a castigat si pe acela.
     Ingrid Mutter este legitimata in prezent la CSM Cluj si a inceput sa ia startul si in competitiile internationale. 2016 a insemnat apogeul carierei sale pana in acest moment. A incheiat pe podium toate competitiile interne si internationale la care a participat. Singura exceptie: Campionatul Mondial. Acolo a venit pe 36 la prima participare.  Intre timp Ingrid si alergarea s-au imprietenit, ba mai mult au devenit nedespartite. Alergarea s-a transformat intr-un mod de viata.
    ” Imi place foarte mult senzatia de libertate. Ma simt incredibil pe munte, in natura.”

HOTARATA SA SE IMPUNA

       A fost hotarata de la inceput. Ambitia…, poate principala sa calitate. ” Din momentul in care am inceput alergarea tot timpul am vrut sa fiu in top. Multi mi-au spus ca am inceput tarziu sau ca daca fac si medicina nu am sa pot sa fiu competitiva si in sport. Nu m-am lasat descurajata. Am si impulsul asta ca daca cineva imi zice ca nu pot  sa fac un lucru parca de-a naibii ma ambitionez sa arat ca reusesc. In primul rand vreau insa sa-mi demonstrez mie de ce sunt in stare. Imi place sa castig si sa vin in fata. Vreau continuitate si sa ma impun si la nivel mondial.”
      Ingrid Mutter se simte perfect pe distante pana in 30 de km, dar a alergat si maratoane. Nu pune o presiune suplimentara pe ea la curse pentru ca nu vrea sa se simta ca la examenele din Facultate. Se bucura de alergare chiar daca de multe ori concurenta este acerba.
   ” Cateodata pot spune ca poate ma sperie concurenta. As recomanda insa oricui indiferent de varsta  alergarea. Apoi fiecare isi stabileate singur obiectivele in functie de prioritati. Atmosfera de la concursuri face tot. Este foarte faina. Te intalnesti cu multa lume vesela. Concurentii se ajuta intrei ei. Pana acum cel mai fericit moment l-am trait la Giir di Mont, in Italia. Atmosfera este cu adevarat una incredibila acolo. Sunt foarte multi oameni pe traseu care te incurajeaza. Cei care locuiesc in satucele de munte pe unde trece traseul ies la geamuri sa te sustine. Toata lumea se implica”, retraieste Ingrid cursa din peninsula.
   Ingrid Mutter – Denisa Dragomir sau invers este un fel de Dinamo – Steaua in alergarea montana feminina. Cum arata rivalitatea prin ochii lui Ingrid…?
 ” Pe Denisa am vazut-o prima oara la Azuga Trail Race 2013, dar cred ca prima oara cand am vorbit cu ea a fost la Retezat Trail Race 2014. Mereu am admirat-o pentru ca nu numai ca alearga foarte bine, dar a terminat si 2 facultati ( Dreptul si Educatie Fizica si Sport) si este si o persoana foarte modesta. Sigur ca imi doresc sa ajung sa alerg la fel de bine ca si ea, chiar mai bine, sa am rezultate foarte bune si pe plan international, insa nu o vad ca „rivala” in viata de zi cu zi. Nu ii „pun gand rau” inainte de curse, ci ii doresc si ei ( la fel cum imi doresc si mie) sa aiba o zi buna si sa ii iasa cursa 🙂 . Momentan consider ca mai am de tras pana sa ajung la nivelul la care este ea”, „traduce” Ingrid cu modestie si fair-play rivalitatea in acest sport.

Rezultate interne 2016:

Semimaraton Intersport Brasov- loc 1                                                                                                 

EcoMarathon – loc 1

Maraton Apuseni – loc 1 semimaraton

Retezat Skyrace- loc 1

Maratonul International Bucuresti – loc 2

Rezultate internationale 2016:

Loc 2 ResegUp

Loc 3 Stava Mountain Race

Loc 1 Giir di Mont

Loc 2 Rosetta Skyrace

Loc 1 Bellagio Skyrace

Loc 2 Circuitul LaSportiva, Loc 3 Skyrunner Italy Series-Sky Series

Ingrid Mutter raspunde chestionarului aimx.ro:

Superstitie!  Nu am!:)

Ce sporturi te mai atrag ? Schiul de tura si cataratul, desi sunt la inceput cu ambele.

Daca ai avea puteri supranaturale ce ai schimba la lume?  As face oamenii mai buni si mai putin indiferenti.

Ce gatesti cel mai bine?  Salate si cartofi prajiti. Gatesc doar de nevoie, dar daca pot sa scap de gatit, o fac. Am si momente cand ma chinuie talentul si mai fac sushi sau vreo friptura, dar rar.

Ce tara doresti sa vizitezi?  Lista este lunga, dar cred ca o sa incep cu Rusia. ( Ne gandeam cu Szabi ca ar fi frumos sa vizitam Sankt Petersburg-ul si Moscova.  El ar vrea foarte mult sa ajunga si pe Elbrus. )

Ce culoare preferata ai? Albastrul.

De ce momente iti este cel mai dor din copilarie? Daca ma gandesc bine, nu mi-e dor de copilarie. Am avut o copilarie frumoasa, dar mereu mi-am dorit sa cresc sa pot sa fac ce vreau, sa merg unde vreau si cand vreau. Cred ca cel mai mult imi va fi dor de perioada studentiei (bine ca inca nu s-a terminat).

Cine te ajuta la antrenamente?  Foarte mult ma ajuta Gyorgy Szabolcs ( alergator montan), care este si prietenul meu din 2014. Anul acesta am mers si cu el la cursele din Italia, prima fiind ResegUP, in luna iunie, cursa pe care am terminat-o pe locul 2.

Bani sau glorie? Nici una, nici alta. Adica bani doar cat imi trebuie sa pot sa calatoresc si sa traiesc decent ( nu visez nici la case, nici la nu stiu ce masini :)). Mai multi bani, mai mult stres ( deci nu). Glorie.., nu stiu, poate doar asa putin :). Imi doresc mult sa ajung sa castig curse mari din strainatate sau macar sa vin printre primele la Skyrunner World Series sau Mondialele de lunga distanta.

Credit Foto: PENELLOUIS, DAN TAUTAN, CIUCAS X3