Mihai Pantis a spulberat concurenta in maratonul de pe Marele Zid Chinezesc

34

 13 mai. Mihai Pantis se afla la poalele Marelui Zid Chinezesc. Urmeaza sa ia startul intr-o cursa la care visa de 10 ani. De cateva ore se gandeste chiar ca o poate castiga. Gandul avea sa fie unul puternic, iar ziua de 13 mai una norocoasa…,dar si antrenata in prealabil. „De profesie sunt programator si ma ghidez dupa principiul „mens sana in corpore sano”. Pasiunea alergarii pe distanta lunga merge mana in mana cu „sporturile mintii” : in luna septembrie voi participa in Suedia la Campionatul European de scrabble in limba engleza.” 

 

DOAR 19 CONCURENTI DIN 103 AU FOST DECLARATI FINISHERI

aimx.ro: Cand ai aflat de acest maraton pe Marele Zid Chinezesc?

Mihai Pantis: Stiam de aproape 10 ani de aceasta cursa. Aflasem de pe internet. Pe atunci insa terminarea unui maraton clasic reprezenta in imaginatia mea testul suprem de anduranta. A alerga atunci un maraton pe Marele Zid imi parea o provocare imensa, un proiect grandios. Si timp de aproape 10 ani, a ramas un vis indepartat . Am ajuns in cele din urma la Beijing si trebuie sa va spun ca am reusit sa dorm doar o noapte din ultimele 3 de dinaintea cursei. Am pornit insa cu entuziasm spre Marele Zid!

 aimx.ro: Da-ne cateva detalii despre cursa!
Mihai Pantis: Cursa la care am participat se numeste Conquer the Wall Marathon si nu este cursa de care aflasem initial (si care urma sa aiba loc o saptamana mai tarziu): „The Great Wall Marathon”- unde se parcurg 5000 de trepte pe zid, iar inscrierea este conditionata de achizitionarea unui pachet turistic. Trebuie sa recunosc ca aveam putine indoieli ca nu voi reusi sa termin. Acest maraton are peste 20000 de trepte si aproape intreg traseul e pe Marele Zid, in urcare sau in coborare. Pe langa maraton, au fost si probe de semimaraton, 10 km si 5 km. La startul maratonului am fost 103 concurenti, din care doar 37 au reusit sa parcurga intreaga distanta si 19 dintre acestia in timpul oficial de 10 ore. Am castigat maratonul cu timpul de 7:14:09, cu un avans de peste 4 minute fata de locul doi si 23 de minute fata de locul trei (pe care i-am prins din urma in a doua parte a traseului).

IDEEA DE A CASTIGA I-A INCOLTIT LA O BERE

aimx.ro: Ce strategie ai avut? Cand ti-ai dat seama ca poti castiga?

Mihai Pantis: Ideea de a castiga maratonul a „incoltit” cu o seara inainte. Am stat la o bere cu unul dintre concurenti. Am luat-o desigur ca pe o gluma, insa in ziua cursei am prins curaj. Spre deosebire de alte concursuri unde porneam foarte lent, strategia mea a fost sa ma duc cu plutonul fruntas. Dupa 100 de metri de la start conduceam cursa cu inca un alergator. Dupa primul kilometru am fost depasit succesiv de doi concurenti. Totul era nou pentru mine – nu am studiat traseul, concurenta nici atat … si astfel imi dadeam ocazia sa simt pulsul competitiei. Ideea era ca si daca as fi mers un pic peste puteri, aveam timp suficient sa ma redresez, sa merg linistit, fara sa mai vizez podiumul.

aimx.ro: Cum era ritmul ?

Mihai Pantis: Ritmul era suspect de confortabil (abia pe urcari mai simteam ca trag), si am continuat asa pana la primul punct de intoarcere, pe la km 12. Al doilea din cursa era inca in raza mea vizuala, iar primul nu se distantase nici el foarte mult. Primii 26 de kilometri am fost in marea majoritate a timpului pe locul 3.  In partea a doua, cu ceva mai multa urcare, vedeam cum cel de pe locul 4 incepe sa castige teren. Mi-am crescut apoi foarte usor ritmul si totodata mi-am pus sperante in a-l prinde pe cel care era atunci pe 2.  Am fost depasit, iar la scurt timp l-am depasit si eu pe celalalt alergator. Urmatorii 15 km, chiar daca il mai vedeam din cand in cand pe cel din fata mea, am urmarit sa imi consolidez locul 3. Am continuat fara a forta ritmul, dar fara timpi morti, curajos pe coborari. Depindea acum de cei doi din fata, daca aveau sa mai cedeze.  Punctele de intoarcere m-au ajutat sa estimez avansul si forma lor ,iar la o coborare lunga am reusit sa trec pe 2. Distanta fata de primul avea sa ramana constanta, la 2-3 minute, pana pe la km 35 cand a redus drastic ritmul si am preluat conducerea. La ultima intoarcere ma asteptam deja la un avans decisiv, totusi, a ramas oarecum in joc. Dar nu mai aveam sa „privesc” inapoi. Am vrut ca tricoul cu Romania sa treaca primul linia de sosire. Mi-am amintit totodata si de victoria Constantinei Dita la Beijing (n.r. campioana olimpica in 2008).

aimx.ro: Care sunt particularitatile unui maraton pe Marele Zid Chinezesc?

Mihai Pantis: La o prima privire, alergarea si zidul nu fac o combinatie prea fericita. De fapt, majoritatea celor care au alergat un maraton au intampinat si cucerit, metaforic, un zid. E vorba de acel proces bine studiat cand, dupa aproximativ 30 de kilometri, organismul isi epuizeaza resursele de glicogen din muschi si ramane sa se bazeze pe un combustibil alternativ, arderea de grasimi. In acel moment se produce o cadere de energie, expresia „to hit the wall” redand dureros de realist starea prin care trece alergatorul. Marele Zid Chinezesc nu este un simplu zid, ci o emblema a culturii chineze, un simbol al durabilitatii, o mostenire lasata peste ani de numeroasele dinastii care au contribuit la construirea lui. O cursa pe Marele Zid este o cursa unica, care nu se compara direct cu niciuna din cele peste 100 de curse in care am mai alergat. In ciuda dificultatii de necontestat a acestui maraton, e surprinzator poate si numarul mic de concurenti care au reusit sa parcurga intregul traseu. Un maraton pe sosea solicita aceeasi muschi, iar impactul dur cu solul poate cauza uneori probleme. In acelasi timp, un maraton montan cu diferenta mare de nivel este greu de conceput fara antrenament pe dealuri. Maratonul pe Marele Zid Chinezesc combina aceste doua elemente si cred ca experienta de pana acum m-a ajutat.

 aimx.ro: Ce te-a surpins la acest maraton?
Mihai Pantis: Deoarece zidul ma insotea in permanenta si era la picioarele mele, ma simteam pregatit sa infrunt orice obstacol. Povestind inainte, cu alti concurenti, constatasem ca eram singurul care nu cunostea bine traseul. Ma asteptam oricum sa fie multe urcari si coborari in succesiune rapida pentru ca era vorba de 20 de mii de trepte. Ce m-a surprins totusi putin a fost faptul ca a doua jumatate a traseului era mult mai abundenta in trepte fata de prima (ajuns la mijlocul distantei, preconizam un timp echivalent de 3 ore, insa pana la final aveam sa fac mai mult de 4 ore). Pana la urma insa dificultatea sporita a traseului a lucrat in favoarea mea.

A CONFUNDAT STANDURILE COMERCIANTILOR CU PUNCTELE DE REVITALIZARE 🙂

aimx.ro: Cum a fost vremea?
Mihai Pantis:  Vremea poate fi vazuta ca un inamic sau ca un aliat, depinde cum privesti – daca la soare era foarte cald, vantul care ma obliga sa tin sapca in mana la trecerile prin fortaretele zidului era o schimbare binevenita. In plus, aceasta cursa se desfasoara pe o portiune semi-amenajata a zidului, fiecare succesiune de trepte are o alta configuratie, ceea ce impune concentrare la abordarea optima si in siguranta. Au fost desigur si multe puncte de hidratare pe traseu, aveau chiar si geluri la discretie, dar daca nu esti atent, poti ramane o portiune relativ lunga fara apa (eu am pornit cu o sticla de cola, rezerva). In a doua parte a cursei au aparut si comerciantii, care ofereau sucuri, bere, cafea si diverse alimente (prima data am crezut ca era punct de alimentare si am fugit cu niste biscuiti, noroc ca am mai trecut odata, sa ma „revansez”). Pe ansamblu, a fost o cursa foarte bine organizata, pe cat de dificila, pe atat de spectaculoasa!
aimx.ro: Ai facut un antrenament specific inainte de maratonul pe Marele Zid Chinezesc?
Mihai Pantis: Consider ca antrenamentul specific e o componenta importanta a unei curse de succes si am inclus astfel si antrenamente pe scari. Am incercat in acelasi timp sa cumulez o diferenta semnificativa de nivel in primele luni ale anului, mai ales ca aveam in vedere curse solicitante de trail intr-un interval de timp relativ scurt: 100 miles of Istria si Madeira Island Ultra Trail, pe care le-am alergat in luna aprilie si am reusit sa le inchei cu succes. Pe 10 iunie urmeaza sa particip si la Tenerife Blue Trail, care se va dovedi din nou o frumoasa provocare. In ceea ce priveste alergatul pe scari, mai aveam in palmares un loc 3 anul trecut la Crosul Scarilor organizat de Beard Brothers (2 km), care mi-a dat deasemenea incredere ca „se poate”.
Credit Photo: FACEBOOK Conquer the Wall Marathon, ISTRIA ULTRATRAIL