Nicu Buceanu: „Este apogeul meu dupa 25 de ani de atletism”.

84

O discutie cu Nicu Buceanu este tot timpul una interesanta. Barbatul in varsta de 39 de ani traieste la maximum orice concurs. aimx.ro l-a provocat la o analiza, la rece, a „frumoasei povesti” de la ultramaratonul Sri Chinmoy Ten Day Race. La capatul a peste 60 de minute de discutii am descoperit un tip sensibil, pregatit, rezistent si care te facea sa te simti la „locul faptei”. Pe 27 aprilie Nicu Buceanu incheia cele 10 zile de alergare cu 1089, 2 kilometri.

„Merita tot efortul! Dupa 25 de ani de atletism am atins apogeul!”

atletismSunt mai bine de 10 zile de cand Nicu Buceanu a reusit o dubla performanta. A stabilit un nou record national de alergare la 6 zile si a devenit primul roman care a depasit 1000 de kilometri intr-un concurs oficial. Cu greu il convingi sa traverseze chiar si strada mai in graba. Corpul inca resimte efortul inuman dupa 10 zile de alergare.”Cea mai crunta durere am simtit-o cand am ajuns la hotel. M-am asezat in pat, iar corpul meu cantarea parca tone. 16 ore n-am putut sa ma dau jos din pat. Aveam picioarele ca de elefant.” Drumul de la locul de „joaca” la hotel, facut in 5 minute la dus, a insemnat un chin de o ora si jumatate, la final. „Nu ma mai interesa insa absolut nimic. Stiam ca mi-a iesit. Muncisem enorm: pe ploaie , pe frig, pe ger. Era o satisfactie totala. Imi faceam in gand propria analiza: n-am clacat, n-am cedat. Nu stiu ce as fi putut face mai mult.” 

Dupa 25 de ani de atletism (de la probe de 5 si 10 kilometri, pana la un ultramaraton de 10 zile), Nicu simte dupa experienta de la Sri Chinmoy Ten Day Race (Statele Unite ale Americii, New York) ca a atins varful carierei. „Este apogeul pentru mine. Am facut recordul la 6 zile. Am devenit primul roman care a trecut de 1000 de kilometri intr-un concurs oficial. Sunt niste sentimente incredibile. Este greu de descris in cuvinte ce am trait la finalul competitiei”,marturiseste Nicu pentru aimx.ro.

Reprize de plans, halucinatii, caldura organizatorilor, durere, satisfactie. 

Nicu Buceanu e inca cu gandul pe bucla de 1 kilometru si 300 de metri din parcul Corona, New York. Spune apasat ca fara antrenamente tari nu ai ce cauta acolo. „Este lege! Am alergat in compania celor mai valorosi. Am adunat 1720 de kilometri intre 6 ianuarie, pana cu 2 saptamani inainte de concurs. Au fost 75 de antrenamente. Bine, fara volumul din spate, in care am acumulat un „kilometraj” important.” 

   „Am plans de cel putin 12-14 ori. Ma impresionau mesajele pe care le primeam si pe care le aveam cu mine, de la prieteni. Conteaza enorm !”

Primul HOP a fost lipsa carnii din meniul organizatorilor.„Primele 48 de ore au fost un chin. Ma fortam sa inghit ceva. In secunda doi dadeam afara. Erau mancaruri pe care nu le vazusem in viata mea: niste seminte, frunze, ceapa. De cand intram in bucatarie ma respingea acel miros. Mancam doar oua si cascaval ras. Apoi, otetul a devenit condimentul universal. La orice gateau ei adaugam otet si ulei. Cam in 4 zile m-am adaptat la mancarea gatita. Noroc ca am avut geluri si batoane!” a spus Nicu pentru aimx.ro. A fost impresionat insa de organizatori si de sistemul de cronometraj. Arbitrii notau manual fiecare tura:„Toti oamenii te ajutau, te incurajau, vorbeau cu tine. Noaptea, cand oboseala devenea foarte greu de suportat conta ca e cineva care te incurajeaza la fiecare tura. Arbitrii vorbeau cu tine, faceau glume, nu era doar un pacanit electronic care sa-ti bifeze turele.” 

  Cea mai dificila perioada: intre kilometrii 700-1000

atletismA sasea noapte a adus un nou moment de cumpana romanului. Nicu Buceanu se afla pe locul 4 si era in lupta directa cu polonezul Zuk. „Din prima zi pana in a sasea zi a fost o alergare interminabila cu polonezul. Ma foloseam de strategia cine intra la somn primul, pierde. Alergam cate 22 de ore pe zi. La cateva ore dupa ce am realizat recordul la 6 zile (734 kilometri), m-am asezat sa mananc si nu am mai putut sa ma ridic. Ma dureau genunchii foarte tare. Stangul era ca o gogoasa. Nu puteam sa mai alerg. Aveam picioarele blocate. Doctorul mi-a zis ca trebuie sa stau 6 ore in repaus. Eram constient ca daca intru la somn pierd locul 4. Primele doua ore n-am putut sa dorm. Plangeam foate mult. Eram ofticat ca am muncit atatea zile si apare o problema si nu pot sa fac nimic. Cand m-am trezit coborasem pe 5 si polonezul avea 25 de kilometri deja in plus.” 

Cea mai dificila perioada a fost intre kilometrii 700 si 1000. In a saptea noapte Nicu i-a transmis polonezului ca va intra la somn in acelasi timp cu el si ca in opta zi va incerca sa-l depaseasca. „A zambit. Am alergat foarte mult in ziua a 8-a. Si-a dat seama ca nu are ce sa mai faca. Cand am ajuns la kilometrul 1000, el era la 999. Exact atunci l-am depasit. A fost o chestie incredibila. Cand au anuntat arbitrii ca am ajuns la cota 1000 am izbucnit in plans din nou.”

Nicu Buceanu despre:

halucinatii: Au aparut ca de fiecare data in a patra noapte. Vedeam niste flori care „dansau” parca pe o sarma. Se repeta imaginea, dar doar in acelasi loc al buclei. Au durat cam jumatate de ora. Eram constient ca vor aparea.

instinctul de auto-conservare: Sunt dureri, adica ai niste basici…le spargi si mergi mai departe. Umflaturile trec. Atata timp cat poti pune piciorul jos, mergi mai departe. Te desfigurezi, trece, ti-e frig, treci mai departe.Cand ai experienta stii ca toate aceste urmeaza sa se intample. De aceea e bine sa iei treptat astfel de concursuri: 24 de ore, 48…

ce l-a impresionat: Capacitatea de efort a primilor doi clasati( finlandezul Aalto si mongolezul Byambaa). M-au impresionat enorm. Alergau atat de mult…Cred ca este si ceva nativ. Imi dadeam seama ca imi este absolut imposibil sa ii ajung. Am ramas prieteni.

o eventuala revenire la o cursa de 10 zile:… De 10 zile? Nu pot sa spun ca nu as mai face…, dar vreau mai mult. Am gasit un concurs de 15 zile…

Autor: Vlad Lucian Arhire