Stan Turcu a transformat ULTRAMARATOANELE in MEDICAMENTE pentru inima

71

   „L-am depasit la urcare, undeva aproape de varf. Dupa doar cativa kilometri, pe coborare, mi-a dat distanta. El peste 60 de ani. Eu abia ce implinisem 40.” Este comentariul lui Nicolae Ciprian la postarea de pe pagina de facebook aimx.ro ce anunta articolul cu Stan Turcu. Probabil au mai fost si alti alergatori in astfel de situatii. Nu l-am vazut niciodata alergand pe barbatul de 69 de ani absolvent de Politehnica. Vocea tradeaza insa o persoana calma si calculata. Alearga zeci de kilometri pe munti, dar nu i se pare ca ii si muta din loc. Raspunde cu modestie la curiozitatea mea de a sti cum este privit de ceilalti alergatori :„Ei stiu ca sunt pe o alta categorie. Ei concureaza, in timp ce eu doar alerg. Fiecare cu obiectivul lui. E drept ca sunt situatii in care ma clasez intr-o portiune destul de buna la unele concursuri.” 

” Nu evit sa merg la o petrecere. Mai beau un spritz, o tuica…Domne, eu mananc ce gateste sotia. Nu mi-am pus restrictii! Sunt motive care ma pot tine pe loc in ceea ce priveste performanta”, da din casa Stan Turcu.

  ” Daca nu ar fi fost alergarea intr-un an eram TERMINAT”

„Chiar acum a iesit sotia cu nepotica afara asa ca pot sa vorbesc. Nu este nicio problema”, imi spune Stan Turcu. Braileanul adoptat de Bucuresti isi imparte o buna parte din timp intre grija si atentia pentru nepotica sa si antrenamente si competiti. E indragostit de ULTRAMARATOANE. Da, la 69 de ani. Cum a pornit totul?

De cand am terminat liceul m-am mentinut undeva intre 62 si 64 de kilograme. Prin 2008,2009 am ajuns insa la 68 de kg. Nu ma mai simteam in forma. Ma miscam mai greu. In plus a trebuit sa mai dau drumul la doua gauri la curea. Aveam pantaloni de cand ma insurasem :). Doctorul mi-a spus atunci ca am tensiunea cam mare si mi-a prescris niste pilule. Nu le-am luat. Am inceput sa alerg. Mai intai alergare usoara cate 2,3 km de 3 ori pe saptamana. Apoi am descoperit clubul RO MARATON.”

Acolo l-a cunoscut pe un alt alergator de trail, Cristian Chiurlea, care l-a inspirat: „Fusese la UTMB si mi-am zis ca daca el a alergat 160 de km de ce sa nu pot si eu sa fac macar 10 kilometri. Nu arata ca un supraom. In plus era si mai in varsta ca mine cu 9 ani. Ne-am imprietenit si am mers apoi cu el la curse. Este un om extraordinar, nu ti se da superior, te intelegi foarte bine cu el.”

Stan Turcu nici nu-si imagineaza cum ar fi aratat perioada de dupa pensie fara alergare: „Psihic cred ca intr-un an de zile as fi fost terminat. Am incercat sa ma reangajez, dar nu am reusit. Am avut mare noroc pentru ca incepusem aceasta activitate.”

„FOTBALUL ESTE PENTRU DERBEDEI”

Nu a fost niciodata un tip static. In copilarie a jucat fotbal in echipa liceului, dar fara avea un program de antrenamente constant. O posibila cariera i-a fost blocata de parinti: „La un moment  dat venise cineva sa ma convinga sa joc fotbal la o echipa din Braila. Parintii nu au fost de acord insa. Mama imi spunea ca fotbalul este pentru derbedei.” 

De profesie inginer electronist, absolvent al Facultatii de Electronica Aplicata din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti , Stan Turcu spune ca a simtit pe pielea lui schimbarea stilului de viata de dupa revolutie: „In tinerete nu veneam acasa de la servici si ma asezam 4  ore la televizor sa mananc sau sa mai beau o bere. Aveam trei copii si trebuia sa alerg dupa mancare. La servici nu plecam cu masina din fata casei. In plus, nu petreceai atat de mult timp static la birou. Azi toata ziua stai in fata calculatorului. Am simtit pe pielea mea aceasta schimbare timp de 10 ani de zile din 96 incoace. S-a cunsocut. Nu ma mai miscam deloc la birou. Cand te uiti pe strada vezi foarte multi oameni „solizi”, ceea ce inainte nu se prea observa.”

La 9 ani de cand a descoperit alergarea a ajuns la 6 antrenamente pe saptamana si un calendar plin de competitii. Nu stie daca alergarea ii lungeste viata, dar se simte in forma, tanar. I se pare ca retraieste  copilaria. Povestea este frumoasa, sutele de kilometri alergati pe saptamana, zecile de mii in cei 9 ani ( aproximativ 25 de mii), varsta la care sunt alergati, sunt elementele care inspira. Dar nu TOTUL este roz: ” Iti trebuie vointa. Sunt niste momente in care s-ar putea sa nu alergi cu zambetul pe buze. Poate ploua, poate este frig. Trebuie sa-ti doresti din tot sufletul. Saptamana trecuta am plecat la alergat cand erau 10 grade si cand am terminat, dupa 4 ore, temperatura scazuse la 3. Cand am ajuns acasa imi inghetasera mainile atat de tare incat nu puteam sa- mi deschid buzunarul ca sa scot cheia asa ca am sunat la sonerie.” 

     „MI-A SCAZUT MORALUL DUPA UTMB”

Primul ultramaraton a fost in Ciucas: 100 de km cu diferenta de nivel de 5000 de metri. L-a terminat dupa aproape 24 de ore. Nu s-a simtit „daramat”. S-a urcat in masina si a condus pana la Bucuresti. O alta experienta ULTRA, de neimaginat poate pentru majoritatea oamenilor la 70 de ani, a fost la Timisoara. La prima editie a competitiei de 24 de ore a alergat anul trecut 153 de kilometri. Se pare ca ar fi a noua performanta din lume la categoria sa de varsta. Pe munte insa se simte in largul sau. Iubeste muntele si se bucura de peisajele oferite.

In 2016 a mers la UTMB ( un fel de Mondial al alergarii montane in Mont Blanc), cursa de 160 de kilometri. S-a oprit insa dupa doar 30 de kilometri din cauza unor probleme la stomac.„Mi-a scazut moralul, dar nu ma las pana nu voi incheia aceasta competitie. Anul acesta vreau sa merg la concursul din Apuseni de 100 de mile si la o comeptitie in Italia, la Bergamo, asemanatoare cu UTMB-ul. Daca le termin pe cele doua atunci pot sa spun ca sunt pregatit sa ma intorc in Franta.”

In tara cel mai bine se simte la Maraton Piatra Craiului si la ECOMARATON ( a fost la toate editiile). Participarea la ULTRA a ajuns un stil de viata.„Sa vedem cat m-o tine. Daca pot sa alerg la 90 de ani am sa mai alerg .Cat ma tine Dumnezeu si picioarele nu voi renunta la alergare.”

Stan Turcu este un exemplu ca niciodata nu este prea tarziu. „Primul lucru este sa vrei. Trebuie sa vrei, sa constientizezi ca o schimbare in modul tau de viata este necesara”, spune alergatorul care la 69 de ani retraieste copilaria pe cararile muntilor.

CREDIT FOTO: gabrielsolomon.ro, Flavy Teo