OROBIE ULTRA TRAIL inseamna 140 de kilometri cu 9500 de metri diferenta de nivel. Nimic de speriat la o prima vedere. Si totusi ceva da cu virgula. 250 de concurenti au fost la start. 116 au abandonat. Printre cei care au renuntat s-au aflat si doi romani: Stan Turcu si Istvan Szokolszky. Doar trei dintre concurenti au coborat sub 24 de ore. Gabor Sztranyiczki a fost romanul cu cel mai bun timp: 32 de ore, 20 de minute si 46 de secunde. Viorica Malai si Adrian Toma au trecut linia de finish aproape in acelasi timp pe locurile 72 ( 39.51.30), respectiv 73 ( 39.51.37). Vlad Munteanu a incheiat pe 97 in 44 de ore, 46 de minute si 33 de secunde.
Imparatia PIETRELOR sau „(GROH)OROBIE”
„Daca turma aia de nebuni ar pleca la pas ar termina toti. Trebuie doar sa mergi relaxat fara sa fortezi deloc, iar in putinele zone drepte sa mergi mai alert. Atat.” Asa incepe discutia cu Adrian Toma. Suna ciudat, dar un calcul simplu ii da dreptate lui Adi. Sunt „DOAR” 140 de kilometri ce trebuie terminati in maximum 47 de ore. Adi spune ca organizatorii i-au acceptat ca finisheri chiar si pe cei care au terminat in 48 de ore. Si totusi pe teren situatia este infernala: „Este brutal. Senzatia este ca esti intr-un cuptor de pizza. Traseul este ingrozitor de tehnic. Zeci de kilometri de grohotisuri, miliarde de pietre. Este foarte greu!”. Vlad Munteanu confirma: „Nu am mai vazut asa ceva nicaieri. Peste tot unde te uiti vezi grohotis.” „Plin de pietre. Stancos! Sunt pietre peste tot. Pe urcari, pe coborari…O mica greseala, ai alunecat, te-ai lovit si ai iesit din cursa. Te solicita extrem de mult”, spune si Gabor Sztranyiczki, sportivul care s-a simtit foarte bine pe primii 115 kilometri. ” M-as intoarce cu o pereche de adidasi cu talpa de otel. Mental e brutal concursul, fizic ok, dar mental este delirant”, continua Adrian( foto dreapta) marturiile de la locul faptei.
Gabor Sztranyiczki : „N-am dormit deloc 32 de ore”
categoria 31-60 de ani ( primii 10 din clasamentul general nu sunt luati in considerare si la categorie). „M-am dus constant si mai prudent. M-am simtit foarte bine pana in ultimii 25 de kilometri. Stiam de la Istvan Szokolszky ca ma asteapta un amestec de Retezat, cu Piatra Craiului si Fagaras. A fost caldura, foarte cald si plin de pietre. M-am dus insa hotarat sa termin. Nu am avut niciodata vreun gand sa abandonez. Am mers foarte bine noaptea, pe racoare. Am depasit pe urcari multi concurenti si am urcat in clasament. Nu am dormit deloc. Sambata dimineata, cand a iesit soarele m-am simtit mai slab. Am fost derutat putin si pentru ca se daduse startul la cursa de 70 de km si eram depasit incontinuu. Nu mai intelegeam nimic…:).”
(HORR)OROBIE SI „(GROH)OROBIE”
” Eu am fost doar un finisher. Atat . Mi-am depasit propriile limite. Partea extrema a fost confruntarea cu propria persoana. Unii au papuci cu amortizare. Eu am niste tehnici, idei, experiente, scheme care ma ajuta. E greu de descris in cuvinte acest ultramaraton: este un pelerinaj, drumul personal al fiecaruia”, explica si Vlad.
P.S.
Dupa ce s-a simtit destul de rau pe ultimii 25 de km Gabor Sztranyiczki a avut nevoie de interventia medicilor si de perfuzii. Astazi dimineata a facut deja prima alergare pe o plaja din Italia unde se afla in concediu cu familia. Vlad s-a confruntat cu probleme gastrice si dureri pe aproape toata durata cursei. Ieri era „ametit, dar viabil”, in timp ce Adrian Toma se simtea bine si era pus pe glume. 🙂
Credit Photo: fisheye.ro, facebook Orobie Ultra Trail