Flaviu Cernescu: romanul care „rade” de moarte

PRIMA DRAGOSTE: STALPII GSM   

„Stai sa-mi iau cubul rubic si am plecat !” Este noua preocupare de iarna a lui Flaviu Cernescu. Nu suporta acest anotimp. Nu se acomodeaza cu frigul mai bine spus. Temperaturile scazute il tin departe de pasiunile sale. Il insotesc la telefon in drum spre o cafea savurata in localitatea Bocsa Montana, de langa Resita, acolo unde s-a nascut. Urmeaza o discutie captivanta cu omul care sfideaza moartea. Flaviu incepe cu o destainuire: ” Nu am avut niciodata rau de inaltime, o senzatie fiziologica de rau, dar am avut o fobie, o reactie supra-exagerata atunci cand imi luau sange pentru analize.”

O senzatie de frica, de spaima a trait in momentul in care au inceput „sa-i faca din ochi” inaltimile: ” Prima data am descoperit releele GSM. Observam vizual cum cresteau. Se lucra cu macaraua…Era ceva „uau”!!! Ma duceam pana in apropierea lor si asistam la constructie. De-abia asteptam sa plece muncitorii ca sa pot urca in varf. Dupa o anumita inaltime motric nu devine mai greu. Propriu-zis sunt aceleasi miscari, dar te trezesti ca iti este frica. Creierul iti spune ca la 20 de metri este in regula, iar la 40 de metri ca ti- e frica de numai poti. M-am gandit cum pot sa depasesc asta si am mers in grup cu mai multi prieteni. Unul dintre ei desi nu era mai bine pregatit ca mine a urcat fara probleme pana in varf. Atunci mi-am dat seama ca unele temeri sunt psihologice si daca doresti sa lucrezi cu ele le poti depasi.”

APROAPE 4 MILIOANE DE VIZUALIZARI A STRANS ASCENSIUNEA PE TURNUL DE LA PITESTI

Flaviu Cernescu a depasit bine spaima. Atat de bine incat a „bagat” frica in milioanele de persoane de pe glob care isi tin respiratia atunci cand se uita la clipurile postate de el. Tanarul de 35 de ani a escaladat cele mai inalte structuri ale Romaniei ( celebrele turnuri comuniste din beton pentru evacuarea fumului), s-a dat cu monociclu si a campat pe buza lor, la aproape 300 de metri inaltime. A dormit in hamac la inaltimi ametitoare si s-a plimbat pe balustrade de doar 2-3 cm diametru. Grinzi late de doar 20 de centimetri sub care se cascau hauri negre au fost calcate fara absolut nicio protectie de Flaviu Cernescu. Ca un exercitiu de imaginatie ganditi-va ca toate aceste „nebunii” s-ar fi intamplat in varful turnului Eiffel. 

Imagini incredibile filmate de o televiziune din Marea Britanie l-au surprins pe BALAUR „patruland” cu monociclu pe bordura lata de cel mult doua palme a barajului Vidraru. Pe partea cu prapastia de 166 de metri ce astepta,in tacere, sa-l inghita. Flaviu s-a fotografiat in timp ce statea atarnat de balustrada feribotului ce traverseaza Canalul Manecii. In cuantumul biletului de intoarcere a facut si o plimbare pe balustrada aceluiasi feribot. Expresivitatea cuvintelor paleste in aceste situatii in fata imaginilor deosebit de puternice, de impact. Este greu sa-ti poti imagina macar ce poate simti BALAURUL atata timp cat iti este frica sa scoti capul pe geamul de la etajul 10. Desi respira aerul rarefiat al inaltimilor Flaviu ramane cu picioarele pamant. Un tip curios, nabadaios, sincer, hotarat sa-si exploreze limitele si mai presus de toate modest: „ Nu am absolut nicio abilitate mai mare decat nimeni, ci doar o curiozitate.”

REFUZA  INTALNIREA CU MOARTEA

     ” Este pasiunea mea pe care vreau sa o duc pana la capat. Nu stiu care este capatul, dar sper sa nu imi gasesc capatul cu ea. Sunt un om chiar foarte rational si cu frica de moarte. Nu este ca si cum ma consider invulnerabil sau intangibil. Prin ceea ce fac nu caut moartea, ci caut de fapt viata” , imi spunea in urma cu doi ani, intr-un interviu pentru TVR SPORT, Flaviu Cernescu. Anii au trecut, pasiunea a ramas, iar uimirea si temerile celor care il urmaresc au crescut: ” Imi spunea cineva ca el este aproape sigur ca am sa mor mai repede si in acelasi timp isi si cerea si scuze. Nu pot sa fiu convins de chestia asta. Nu vreau sa demonstrez nimanui pertinenta faptelor mele. Este o solutie la nevoia mea de a cunoaste, de a experimenta. Altii si-au facut pe tot corpul  tatuaje. Eu am ales sa fac asta si nu cred ca este mai inteligent ce fac eu decat altii. Nu putem sa ne derogam de riscul de a muri. Suntem efemeri. Privind in ansambu nu ma tem ca am sanse sa mor mai devreme decat altii. E adevarat ca mi- am luat o doza mai mare de risc intr-o anumita privinta, dar l-am ajustat in alte privinte. Sunt niste teorii care ma intriga si ma intereseaza. Ma ajuta ca mi-am gasit un sens de a defila in viata, o varianta care imi coloreaza existenta.Intensitatea te face sa te simti ca traiesti. Te trezeste atunci cand esti mai adormit. Toata treaba asta ce tine de explorari urbane descinde intr-o cultura pentru mine. Plecand din sport, din miscare, de la libertate, se concretiezaza in videografie, in documentare. Asta inseamna sa ai posibilitatea sa calatoresti, sa interactionezi si activitatea mea a dat roade in privinta aceasta :in cunoastere, socializare, experimentare” isi deschide sufletul pentru aimx.ro Flaviu Cernescu

Recunoaste ca de mic a fost mai nastrusnic, ca nu a fost omul care sa se supuna regulilor stricte si nici cel mai obedient copil. Si-a dorit o mai mare libertate si poate de accea, mai tarziu, a si abandonat o cariera in IT. „Daca vreau sa fac ceva explorez si automat imi asum riscul de a mege pe cai care nu sunt studiate, garantate sau standardizate. Caut sa am inteligenta aceea care sa ma faca sa evaluez obiectiv situatia printr-o intuitie mai avansata si in urma experientei sa ajung sa o fac mai bine. Nu este chiar ca in matematica sa identifici toate necunoscutele. Caut sa ma apropii de un idealism al matematicii, dar ramane tot timpul o necunoscuta pe care nu poti sa o evaluezi corect.”

Flaviu Cernescu despre:

• momentele traite agatat de balustrada feribotului ce traversa Canalul Manecii: „Ma temeam sa nu ma vada oficialii si am stat mult timp sa analizez. Voiam sa imi ofer cadoul acesta: sa stau agatat la 20 de metri de apa. In urma cu mai multi ani am facut acelasi lucru pe epava de la Costinesti. Provocarea mare pentru mine nu era doar sa stau atarnat. Temerea principala era cum sa fac acest lucru fara sa imi creez alte situatii neplacute in cazul in care eram surprins de personalul de pe vas.”
• unde, cand si cum a fost cel mai aproape de moarte: „S-a intamplat cand am escaladat turnul de la Pitesti. Primii 20 de metri i-am urcat pe un cablu pentru ca lipsea scara. Conform feed-backului atunci am fost foarte aproape de a muri sau cel putin de a ma accidenta. Estimam ca ma tine si m-a tinut, dar eu credeam ca suporta o greutate undeva in jurul a 500 de kg. La 100 de kg s-ar fi rupt. S-a si intamplat ulterior. Daca iti spune cineva ca te tine doar pe tine plus inca o pisica nu mai indraznesti sa te urci. Exista posibilitatea sa-l smuncesti din diferite motive si se pot intampla lucruri grave.”
• cele mai intense clipe : „Apogeul este varful pentru mine. Nu urcarea este foarte grea. Bucuria si entuziasmul vin la varf. Provocarea este sa merg pe grinzi si sa jonglez sau sa merg pe monociclu.”
• experienta de pe balustrada barajului Vidraru: ” A fost dificil psihic. Am stat cu tensiune foarte mare. Incepusem sa ma gandesc, sa constientizez ce nebunie vreau sa fac. Ma intrebam oare chiar vreau eu sa fac asta. Ideea e ca si cei de la televiziunea din Marea Britanie care au venit special sa filmeze au inceput sa ma intrebe si ei daca sunt sigur. Nu isi doreau sa filmeze un accident. Eu imi spuneam ca este usor, poti sa o faci…!!! Tehnic pot sa merg poate kilometri intregi la nivelul solului pe o bordura de 20 de cm, dar a fost o presiune. Acum erau 166 de metri.”

• reteta de a deveni BALAUR: ” Vorbim de o parte psihica, una tehnica si de nivelul  atletic. Daca te joci cu aceste 3 ingrediente poti sa faci lucruri…”                                                                                                                 P.S.   ” Imi este foarte greu sa gasesc o justificare a ceea ce fac si care sa fie considerata de ceilalti plauzibila si sa fie si pertinenta” –  Flaviu Cernescu